Adunăm atât de multe cunoștințe de-a lungul vieții noastre: învățăm de la oamenii din jurul nostru, studiem la școală, la facultate, urmăm diverse cursuri, citim cărți.
Și cu toate acestea, când ne aflăm față în față cu viața însăși se întâmplă să nu fim în stare să facem ceea ce este necesar pentru a obține rezultatele dorite.
De ce se întâmplă asta? Pentru că luăm cunoștințele de-a gata de la alții, în loc să experimentăm noi înșine cunoașterea dobândită. Pentru că a ști și a putea să faci nu este același lucru.
A putea să faci presupune o anumită experiență practică. Este adevărat, cunoașterea stă la baza practicii, însă orice cunoaștere care nu este pusă în practică este stearpă, fără folos.
A putea să faci presupune și o anumită determinare, o încredere în reușita propriilor acțiuni, iar aceasta se obține tot prin experiență directă, prin acțiuni repetate, iar și iar.
Există o poveste care vorbește despre importanța experienței practice.
Se spune că trăiau odată, izolați pe un munte, un bătrân și fiul lui. Tânărul nu văzuse niciodată o vacă și nu băuse niciodată lapte, însă auzise cât de bun este, așa că a vrut să coboare în vale pentru a găsi o vacă pe care să o mulgă. De aceea, l-a rugat pe tatăl său să-i spună cum arată o vacă. Tatăl i-a descris cum arată o vacă, cum arată laptele și cum să o mulgă. După ce a coborât muntele, tânărul a ajuns într-un sat. S-a întâmplat ca în piața satului să fie statuia unei vaci, iar alături o găleată cu var, pentru că o familie care locuia acolo tocmai își zugrăvea casa. Tânărul a crezut că a găsit vaca și că varul acela este laptele descris de tatăl lui așa că a băut din el. Bineînțeles că i s-a făcut rău și a ajuns la spital. După ce s-a făcut bine și s-a întors la tatăl său, s-a plâns de cele întâmplate și i-a spus foarte supărat: ”Descrierea pe care mi-ai făcut-o despre cum arată o vacă nu era corectă.” Atunci tatăl său l-a întrebat:”Ai muls vaca cu mâinile tale?”. Fiul său i-a răspuns: ”Nu.” Atunci tatăl său i-a spus: ”Acesta este motivul suferinței tale.”
”Să mulgem vaca”, să punem în practică cunoștințele pe care le avem implică efort, mai ales la început. E mult mai comod să ne ascundem în spatele cunoștințelor noastre, decât să le punem în practică. E mult mai ușor să credem că doar cunoștințele ne ajută să evoluăm, decât să conștientizăm că este nevoie să fim în stare să facem ceva cu acele cunoștințe.
Însă, ca și tânărul din povestirea de mai sus, când lăsăm această comoditate și naivitate să ne conducă viața, riscăm să suferim.
De aceea, te invităm în cadrul atelierelor noastre de Comunicare Esențială, unde facem trecerea de la teorie la practică și experimentăm în mod direct diverse comportamente de comunicare.