De-a lungul vieţii, ne formăm anumite tipare de comunicare, pe care le folosim atât în discuţiile pe care le avem cu ceilalţi, cât şi cu noi înşine, indiferent dacă ele ne ajută sau nu.
Cu alte cuvinte, avem tendinţa să acționăm așa cum creierul nostru s-a obişnuit de-a lungul timpului, creând iluzia că există un singur mod de a face lucrurile.